Interviu cu Mădălina Maria BÎNDAC, vicecampioană mondială la powerlifting (cadete).

„Respectul se câştigă fiind OM cu omul de lângă tine…”

@Interviu cu Mădălina Maria BÎNDAC, vicecampioană mondială la powerlifting (cadete).

   

    O polisportivă băcăuană, junioara Mădălina Maria Bîndac, se anunţă de pe acum drept candidată la topul  sportiv  al anului 2015. Participând la întrecerile Campionatului  Mondial de Powerlifting din Cehia, Mădălina (legitimată la SCM Bacău, unde este antrenată de celebrul, deja, Daniel Zodian)  a obținut o medalie de argint și două de bronz, în cadrul categoriei 52 de kg. Mondialul de la Praga a însemnat pentru sportiva noastră şi stabilirea unui nou record național (135 kg)  la categoria sa, proba de îndreptări. Elevă a Liceului Sportiv din Bacău, Mădălina Maria Bîndac întregeşte astfel vitrina cu medalii câştigate de performerii băcăuani, confirmând statutul unei sportive cu o perspectivă certă. Ambiţia şi perseverenţa o vor purta, cu siguranţă, şi pe alte trepte ale reuşitei. Succes, Mădălina!

Leonard POPA

-Cui să atribui aceste 3 medalii obţinute la Mondialele de Powerlifting desfăşurate în Cehia? Unei atlete care practică powerlifting sau unei…ridicătoare?

-Poate, dacă aceste Campionate Mondiale de Powerlifting se desfăşurau în urmă cu 2 ani, puteam afirma că atribui medaliile unei atlete care face şi powerlifting, dar  în momentul de faţă practic numai powerlifting, deci mă pot numi doar... ridicătoare!

-Când ai început să practici această disciplină sportivă? Concomitent cu atletismul?

-Am început să practic powerliftingul în acelaşi timp cu atletismul, adică acum doi-trei ani. Din 2014, m-am axat doar pe această ramură şi sunt foarte mulţumită de ceea ce am putut realiza într-un timp atâta de scurt.  

-Te rog să prezinţi competiţia de la Praga, cum a fost lupta pentru medalii?

-Disputa pentru adjudecarea medaliilor a fost destul de strânsă, având în vedere că  rivalele erau  mai în vârstă decât mine,  născute în 1997-1998, având deci şi un avantaj de 1-2 ani în pregătire. Principalele contracandidate au fost americanca Hutchins Tristyn, Lazbena Daria din Ucraina, Reich Cheynne din Austria şi japoneza Akazawa Ren. Toate dezavantajele unei vârste şi experienţe de concurs mai mici m-au făcut să-mi doresc şi mai mult să urc pe podium, să arăt ceea ce sunt în stare şi, chiar dacă sunt mai mică, să demonstrez că pot concura cot la cot cu oricine. La proba de îndreptări am reuşit să stabilesc un nou record naţional al României, cu încercarea de 135kg pe care am reuşit-o. Medaliile le-am obţinut prin muncă, dedicare, concentrare şi foarte multă atenţie acordată indicaţiilor domnului antrenor Daniel Zodian şi ale secretarului general al Federaţiei de Powerlifting, Ovidiu Panazan, la rândul lui, antrenor al lotului naţional.

-Am văzut lotul Naţionalei deplasat în Cehia..Din 5 sportivi (3 fete şi 2 băieţi), doi sunt din Bacău (tu şi Ioana Şerban)...Cum îţi explici această ascensiune a băcăuancelor într-un sport despre care se ştiu destul de puţine? Unii nu-i cunosc nici traducerea în limba română...

-Această ascensiune a băcăuancelor în powerlifting, un sport mai nou, pe care nu mulţi îl cunosc, se datorează exclusiv domnului antrenor Daniel Zodian, cel care a adus varianta  feminină a acestei discipline sportive în oraşul nostru. Entuziasmul şi profesionismul său au făcut posibile rezultatele cu care se mândresc practicantele băcăuane de powerlifting.

-Este powerliftingul fratele halterelor tradiţionale? Cum simţi tu diferenţa dintre cele două discipline sportive?

-Pot spune că, deşi powerliftingul şi halterele sunt două  sporturi care implică ridicarea unor anumite greutăţi, nu se aseamănă şi în probele competiţionale. La powerlifting sunt trei probe, îndreptări, împins din culcat şi genoflexiuni, iar la haltere numai două, smuls şi pus la piept cu aruncat. Diferenţele dintre aceste două sporturi sunt, însă, mai multe: antrenamentele sunt particularizate în proporţie de 70%, greutăţile diferă, exerciţiile sunt diferite, foarte puţine din ele se aplică la ambele ramuri sportive.

-Ce amintiri ai luat cu tine din…atletism?

-Din păcate, am abandonat definitiv atletismul, aşa cum am mai spus, în urmă cu un an. Motivul principal a fost decesul domnului profesor Eugen Pereteatcu, întrucât după acest eveniment nefericit nu am avut cu cine continua proba pe care o practicam. Am renunţat cu foarte multe regrete, deoarece aruncarea suliţei a însemnat pentru mine intrarea în lumea sportivă şi proba care m-a făcut să ajung să fiu antrenată de un foarte bun antrenor şi pedagog, cel care m-a ajutat să progresez foarte mult şi de la care am avut ce învăţa nu numai despre sport, dar şi despre viaţa de zi cu zi. Atunci când eşti plecat de lângă părinţi şi eşti aproape tot timpul într-o lume  străină, un asemenea OM este absolut necesar în viaţa fiecăruia dintre noi…

-Eşti eleva Liceului Sportiv din Bacău, legitimată la SCM Bacău…Care e statutul tău în momentul de faţă?

-Da, sunt eleva  Liceului cu Program Sportiv şi sunt legitimată la SCM Bacău. Statutul meu în momentul de faţă, dacă vă referiţi şi la cariera mea sportivă, este de vice- campioană europeană în proba de împins din culcat şi îndreptări, plus alte 2 medalii de bronz obţinute la genoflexiuni şi total, la Campionatul European, desfăşurat în luna aprilie la Oroshaza, în Ungaria. Acum au venit şi medaliile de la Praga, dar nu pot să nu menţionez şi concursurile naţionale din România, unde sunt campioană absolută la toate categoriile de vârstă, juniori, cadeţi, tineret şi seniori...

-Care a fost primul sport cu care ai început performanţa?

-Sunt originară din judeţul Vrancea, oraşul Adjud, iar primul sport cu care am început să escaladez performanţa a fost atletismul, încă de la vârsta de 8 ani, fiind antrenată de prof.Camelia Ciortan. După scurt timp, aproximativ 4-5 luni, am participat la  Campionatul Naţional de la Bucureşti, la proba de aruncarea mingii de oină, unde m-am clasat pe locul 1 şi am devenit pentru prima dată  campioană naţională la copii 3.  De atunci, m-am ambiţionat foarte mult, în ceea ce priveşte sportul şi ceea ce fac pentru cariera şi viitorul meu. Un succes venit la timp te încurajează şi îţi dă un imbold nebănuit!

-Care sunt obiectivele pe care ţi le-ai propus în viitorul apropiat?

-Obiectivele mele sunt să câştig aurul la Campionatul European din aprilie 2016, pentru că îmi doresc să se audă Imnul României după foarte mult timp şi după întrecerile feminine, iar la următorul Campionat Mondial să am o clasare mult mai bună  decât în acest an şi să stabilesc cât mai multe recorduri naţionale.

-Cum te-ai caracteriza în numai 3 cuvinte?

-Mă pot caracteriza în 3 cuvinte astfel: ambiţioasă, pentru că îmi doresc foarte mult să realizez multe în cariera mea sportivă, muncitoare, pentru că orice rezultat şi, în general,  orice îţi doreşti în viaţă,  vine doar prin muncă şi seriozitate, şi sociabilă, pentru că în viaţă, dacă ştii să comunici cu ceilalţi, ai foarte multe de câştigat, iar respectul se câştigă fiind OM cu omul de lângă tine…  Este şi vorba aceea din străbuni ,,vorba dulce, mult aduce", de care ar trebui să ţinem seamă mai mult…

-Powerlifting, atletismul...sunt sporturi individuale...Nu te-a tentat niciun sport de echipă?

-Din păcate, nu m-a tentat niciun sport de echipă, pentru că nu-mi place să depind de nimeni în ceea ce fac, doresc să lupt singură pentru cariera mea, să ajung acolo unde îmi propun prin muncă strict individuală. De multe ori, când eşti într-o echipă, dacă faci câte ceva greşit, într-un meci sau turneu, toti îţi reproşează că din vina ta nu s-a câştigat sau nu s-a reuşit mai mult, iar mie situaţiile acestea nu mi-au plăcut şi le-am evitat mereu. Şi în afara vieţii sportive, prefer să mă descurc în anumite situaţii singură.

-Ce urmează în activitatea ta sportivă?

-Încep pregătirea pentru Campionatele Naţionale de Powerlifting, apoi pentru Campionatul European din Spania, la care îmi doresc, de asemenea, medalii cât mai strălucitoare. În tot ceea ce fac, antrenorul meu, Daniel Zodian, mă susţine şi mă motivează. Nu pot decât să-i mulţumesc pentru tot ceea ce face pentru mine.  Îmi este ca un tată, antrenor, un bun prieten, doctor, psiholog, bucătar şi tot ceea ce aş mai avea nevoie…